Se gandea, oare ce o sa scrie despre el cand va muri?
S-a asezat la birou, si-a tras spre el o foaie de hartie, a luat un pix si a inceput sa scrie. "Voi fi amintit pentru... pentru..pentru simul umorului", ba nu.. nimeni nu a ras la glumele mele, adica au ras, dar Maria mi-a spus ca au ras mai mult de mine, si oricum, nu vreau sa fiu amintit ca un nebun care rade non-stop. "Voi fi amintit pentru bunul gust". Mi-am aranjat singur apartamentul, covor adus din Turcia, cele mai bune lampi din Franta, mobilier din secolul XVI din Italia, bine multi au spus ca apartamentul e prea incarcat.. Nu, nu vreau sa fiu amintit pentru asta, nu vreau ca lumea sa creada ca am fost un superficial.
"Voi fi amintit pentru cultura mea in arta si literatura". Am citit mult viata asta, l-am citit pe Shakespeare, Dante, Goethe, Balzac... doar ca, nu prea pot sa le explic celorlalti despre operele lor, nu ca nu le-as fi inteles, nu, doar ca nu au capacitatea necesara, nu au intelectul meu. Oricum, nu vreau sa fiu amintit ca fiind un tocilar.
Si tot asa, sterge si scrie, sterge si scrie...si la final, pe o foaie complet alba, scrie pe centru "Voi fi amintit ca.. OM". Asa este, am nimerit, lumea va trece pe langa locul meu de veci, si va spune "aici se odihneste un om".
2 comentarii:
Oameni suntem toti. Acum depinde de ceilalti cum isi vor aminti de noi, ce impresie am lasat asupra lor.
Oameni in adevaratul sens al cuvantului sunt putini.:)
Trimiteți un comentariu