duminică, 15 ianuarie 2012

urmeaza-ma

Da-mi mana, mana ta patrata, mai mare decat a mea, dar si mai calda, mana care nu a avut niciodata rabdare sa invete sa fie indeajuns de blanda... Urmeaza-ma in camera aproape obscura, in care ne poarta incomprehensibilul hazard, fara a avea de dat socoteala nimanui, fara grija timpului care trece. Dar si fara prejudecati, caci asa cum ti-ai fi putut deja imagina, dupa multe asteptari, ne dormin acelasi lucru. Dovada sunt chiar eu, care, iata, m-am abandonat voluptatii pe un pat ametitor de moale, un pat atat de mare pentru o singura persoana... Iar tu, esti acolo, asezat la picioarele mele, si ma mangai peste picioarele goale, cu varful degetelor. E mai curand o atingere usoara decat o mangaiere, dar as sta ceasuri intregi sa iti ascult degetele care redeseneaza gleznele mele, pulpele, genunchii.
Trupul meu incepe sa se zvarcoleasca intr-un mod pe care l-as califica drept indecent, caci capul mi-e in continuare rece, cu toate ca celelalte au inceput sa mi se-ncinga. Si raman acolo...asteptand mainile tale, care si-au inteles de mult puterile si profita in mod clar de situatie.
Vezi... ma faci sa-mi curbez salele, iar fesele mele se contracta intr-un mod caraghios.
...
Tot cautand prin asternuturi, piciorul meu stang a dat de tine.
Sunt a ta in intregime. Simti cum iti apartin? Cu o mana infipta in parul tau, iar cealalta fanatic desenandu-ti conturul spatelui, ma las abandonata posedarii de catre tine, te doresc cu pasiune.
...
Ce te-ar mai putea interesa la o femeie pe care ai dezbracat-o, a carei pudoare a capitulat sub privirile tale, care a gemut sub mangaierile tale, a tipat in imbratisarile tale?

miercuri, 11 ianuarie 2012

amalgam de cuvinte

Vroiam sa te indragostesti de mine, recunosc asta mi-a fost planul. Vroiam sa ma iubesti nebuneste, sa tremuri la auzul pasilor mei, simpla mea prezenta sa-ti starneasca dorinta. Era ceva in felul cum stateam, sau in ceea ce am spus, care ti-a declansat intentia de a ma proteja, ca si cum as fi avut nevoie de ajutor...si aveam, aveam nevoie disperata de tine. In ciuda fostelor mele relatii carpite, impotriva vointei mele si a nevrozelor mele obosite, aveam nevoie de tine.
Mi-e bine cu tine, ador fiecare lucru la tine, fiecare lucru care te deosebeste de ceilalti, care te defineste. Imi place atentia pe care mi-o acorzi, atentie de care aveam si am mare nevoie, care ma face sa ma simt ca apartin cuiva. Imi place ca imi intelegi si respecti toate tabieturile chit ca-ti plac, chit ca nu. Imi place pana si negativismul si incapatanarea ta. Da, pentru ca ele te fac sa ai nevoie de mine, pentru ca te echilibrez, te linistesc.
Cum ai plecat, mecanismul meu a cedat, nu ma mai pot concentra, nu ma mai gandesc la altceva, daca nu-ti simt parfumul ma simt singura... Aseara te-am cautat frenetic prin asternuturi... m-am trezit soptind la perna pe care o tineam in brate "Buna dimineata iubitule".
Te intorci "acasa" dupa ce ai cunoscut si ai gasit in cineva multe dintre lucrurile bune si sanatoase pe care le cautai de mult timp si nu le-ai gasit pana acum, si realizezi ca aceasta prietenie te readuce la viata, te regenereaza dar in acelasi timp te si doare ca esti fortat sa stai departe.

Eu iti duc dorul.
Eu abia astept sa te vad, sa te simt.
Eu ma vad cu tine, vad viitorul.
Eu te iubesc.
Tu?

joi, 5 ianuarie 2012

Adieu mon ami

Privind inapoi imi dau seama ca toate amintirile pe care candva le pretuiam mai mult decat orice pe lume, incep sa se estompeze. Se sting usor usor, mi se pare o eternitate de cand nu am mai vorbit, desi a trecut doar o luna. "Bai, iti mai aduci aminte ca aici l-ai cunoscut?" , "Stiu locul, dar nu mai stiu cum s-a intampalt...". Totul se sterge. Iau cutia plina de amintiri, cutia trecutului meu. De fiecare data cand aruncam un ochi prin ea, ma apuca instantaneu plansul, de data asta... nu am reusit sa-mi aduc aminte de unde erau majoritatea lucrurilor. Inainte iti puteam reproduce cuvant cu cuvant fiecare discutie, acum am ramas cu vesnica (deja devenita maxima) " tu nu ma intelegi".
Stiu ca te-am inteles atunci, te-am inteles cel mai bine, stiu asta pentru ca ai recunoscut-o. Dar acum, cand vad cum te porti cu cei din jurul tau, cum ti-ai lasat pietenii care tineau la tine... Mon dieu cum te-ai schimbat. Nu mai esti baiatul de care m-am indragostit nebuneste candva, dar... de cine m-am indragostit?
Prea multe randuri ca sa spun ce... ca te-am pierdut prin amintiri, amintiri care dispar pe zi ce trece, curand, foarte curand, nu o sa-mi amintesc cine ai fost si ce ai insemnat; si stii de ce? Pentru ca in final... nu ai insemnat nimic, nu ai stiut sa apreciei niciodata ce ai avut langa tine pana nu l-ai pierdut, drept urmare, pe cat de repede am inceput sa te iubesc, pe atat de repede am inceput sa te uit.
Adieu mon ami.

marți, 15 noiembrie 2011

vocea umana

Orice cuvânt al lui e mai bun decât tăcerea care va urma după ce va închide telefonul.

marți, 27 septembrie 2011

balada pentru un nebun

Desi mai simt vinul si candoarea ta in mine,incerc sa ma echilibrez incetul cu incetul. Suntem total impresurati de intuneric si de ceata. Incep sa-mi imaginez ca ma aflu in pantecul matern - unde timpul si gandirea nu exista. Aceasta capitala a Infernului ma sufoca.
Tot ce spui incepe sa nu mai aibe sens. Camera se invarte, tu in continuare iti plimbi degetele pe fragezimea pielii mele. In aer se amesteca un puternic miros de tutun si alcool cu urme vagi de sudoare, conturand extazul nostru de seara trecuta. Ne-am ridicat amandoi si cu gesturi stangace, ineficiente si incurcate din cauza ametelii, plutind...avand capul plin de fum, ne incurcam in maneci, nasturi si fermoare. Te-ai apropiat de mine, m-ai luat in brate si mi-ai soptit cateva cuvinte. Niciodata in viata nu m-am dezmeticit atat de rapid.
Te-am sarutat pe frunte si am inchis usa.
Doi nu a fost niciodata un numar.

duminică, 11 septembrie 2011

c'est fini

M-am tot intrebat, daca as putea da timpul inapoi, ce as schimba....
Anul trecut pe vremea asta incercam sa te conving sa avem o relatie, nu ascultam nimic din ce imi ziceai, vroiam sa obtin ce imi pusesem in cap, sa te cuceresc; si am reusit. Asta e ziua pe care as vrea sa o schimb. As fi vrut sa nu fi incercat asta.
Probabil te gandesti ca regret, nu, nu regret...doar ca daca ar fi sa retraiesc acel moment, nu ar mai fi asa. Pentru ca aveai dreptate atunci, pentru ca un vechi prieten avea dreptate, pentru ca in adancul sufletului stiam si eu asta, dar nu am vrut sa vad, niciodata nu am vrut sa vad.
Nu mai astept nimic de la nimeni, nici macar de la mine.
Cand esti bun esti luat de fraier, si chiar asa e...
Le multumesc tuturor care au citit, iti multumesc tie ca mi-ai citit ultima postare. Asta a fost ultima bucata pe care am rupt-o din mine, a fost ultima oara cand mi-am pus sufletul pe tava in fata ta, a tuturor.
Citisem undeva ca daca-i spui unei fete ca a frumoasa o sa creada asta pentru un moment, dar daca-i spui ca nu e buna de nimic, o sa creada asta toata viata.... Cred ca e adevarat doar in masura in care complimentele au ocupat locul doi.
La mine asa a fost, chiar si eu, am fost mereu pe locul doi.
C'est fine la comedie.
Noapte buna Bucuresti!
Published with Blogger-droid v1.6.8

duminică, 21 august 2011

alb gol

Ma intind in pat, in patul meu mare si alb; pat in care te-ai intins si tu nu cu mult timp in urma. Inca iti simt parfumul, iti simt parfumul pe fata de perna, cearceaf si ziduri. Este atat de puternic... inca il simt, te simt pe tine.
Vad pe fata de perna cateva fire rosii de par, ce-ar fi sa strang fiecare fir de par si sa-l pun intr-un dosar, pe zile, pe nopti... Fiecare fir de par e un sentiment, prima discutie cu tine, primul suras, primul te iubesc, prima noapte nedormita, primul sarut, primul orgasm... O sa se numeasca "1001 de nopti".
E una din serile calduroase... ma dezbrac si ma intind din nou in pat, in universul meu alb.
As vrea sa rup bucati din mine si sa le arunc in 10 parti diferite, cate o parte in fiecare loc de suflet. Nimic nu mai e ca inainte...
Am ramas din nou cu un pat gol... si multe regrete.
Adorm cu mana intinsa spre tine, poate intr-o zi o vei gasi si o vei ierta.

duminică, 22 mai 2011

placerea bocetelor

Niciodata nu am regretat nimic, nu am regretat nici macar greselile comise, de ce? Pentru ca ele m-au facut ceea ce sunt acum.
Ai idee cate zile am plans dupa tine? De fapt, am plans dupa mine, dupa reflectia mea vazuta in ochii tai. Am plans mai degraba dupa ce am fi putut fi, nu dupa ce am fost. Nopti intregi nedormite si cafea in exces, m-ai adus in pragul nebuniei. O nebunie oarecum nedefinita, o parte din mine tipa dupa tine, iar cealalta vroia sa fuga de chipul tau. Frica primara, salbatica, cum ca as putea ajunge ca tine. Ce pendulare...dulci chinuri si vesnica groaza.
Tot mai des ma imaginam aproape de tine, de rautatea si egoismul tau.... De ce m-am temut la inceput, nu am scapat.

Dupa mult timp, m-am eliberat, de orice gand patimas, de tine si slutenia ta, dupa mult timp ma gandesc si la mine...doar la mine. Iubesc.
Dar de data asta, ratiunea va ocupa primul loc.
Orice s-ar intampla, nu-mi pasa, sunt cel din umbra.
Published with Blogger-droid v1.6.8

miercuri, 18 mai 2011

ochii tai se pregatesc de vis

I'm falling for you my dear. Did you notice? You're the most sensitive and pure person I've ever seen.
Cuvintele tale, tot ce simti, tot ce spui, imi transmiti si mie.... Te simt, esti vantul care se joaca prin parul meu, raza de soare intr-o zi calda de vara, esti apa care curge si ma invaluie treptat, esti intunericul din umbra mea, esti caldura pe care o emana corpul meu la simpla ta privire.
Adorm cu tine-n gand, stiu ca-mi fac rau, dar cum ai spus si tu, asta se intampla doar seara.
I'm falling in love again.
Published with Blogger-droid v1.6.8

marți, 17 mai 2011

06.05.11

Twas not my lips you kissed, but my soul!

duminică, 8 mai 2011

speranta

Am si eu o speranta: speranta uitarii absolute. Dar este aceasta speranta, nu disperare?
Published with Blogger-droid v1.6.8

Carla's