miercuri, 23 februarie 2011

nu.

Nu meriti! Nimeni nu merita!
De ce ma chinui? de ce imi fac 1.000 de griji? pentru cine? pentru ce? meriti? am realizat ca nu. Cam tariu...stiu, dar mai bine mai tarziu decat niciodata.
Mereu cand faci un bine, se intoarce impotriva ta, asta e clar.
M-am saturat sa nu dai doi bani pe mine, pe prietenii tai, sa nu dai doi bani pe cei care tin la tine si care te iubesc. Ai preferat sa renunti la mine, la tot ce am insemnat eu pentru tine, la orice fel de prietenie care ar mai fi putut exista intre noi, pentru cine ma? Pentru cine? Pentru niste oameni care nu fac si nici nu o sa faca nimnic pentru tine.
Stiu ca poate dupa ziua asta o sa ma urasti si mai mult, dar imi asum riscul. Vreau sa te fac sa intelegi ca gresesti, ca nu gandesti.
Candva gandeai prea mult, acum nu o mai faci deloc.
Credeam ca te cunosc, dar pe zi ce trece realizez ca nu te-am cunoscut niciodata. Te indepartezi de mine, de orice fel de om ai fost pana acum. Te indepartezi de tot si nu iti va fi bine.
Mereu ti-am fost alaturi, chiar daca ai refuzat sa vezi asta; mereu ai avut un prieten cu care sa vorbesti ore intregi. Merit oare purtarea ta? Atitudinea ta?
Daca da, atunci Dumnezeu mi-e martor ca sunt o Sfanta! Prin cate am trecut perioada asta, numai El stie.
Esti un om fara principii, fara bun simt si fara pic de respect! Nu mai esti omul de care m-am indragostit si pe care l-am iubit!

Niciun comentariu:

Carla's