marți, 15 noiembrie 2011

vocea umana

Orice cuvânt al lui e mai bun decât tăcerea care va urma după ce va închide telefonul.

marți, 27 septembrie 2011

balada pentru un nebun

Desi mai simt vinul si candoarea ta in mine,incerc sa ma echilibrez incetul cu incetul. Suntem total impresurati de intuneric si de ceata. Incep sa-mi imaginez ca ma aflu in pantecul matern - unde timpul si gandirea nu exista. Aceasta capitala a Infernului ma sufoca.
Tot ce spui incepe sa nu mai aibe sens. Camera se invarte, tu in continuare iti plimbi degetele pe fragezimea pielii mele. In aer se amesteca un puternic miros de tutun si alcool cu urme vagi de sudoare, conturand extazul nostru de seara trecuta. Ne-am ridicat amandoi si cu gesturi stangace, ineficiente si incurcate din cauza ametelii, plutind...avand capul plin de fum, ne incurcam in maneci, nasturi si fermoare. Te-ai apropiat de mine, m-ai luat in brate si mi-ai soptit cateva cuvinte. Niciodata in viata nu m-am dezmeticit atat de rapid.
Te-am sarutat pe frunte si am inchis usa.
Doi nu a fost niciodata un numar.

duminică, 11 septembrie 2011

c'est fini

M-am tot intrebat, daca as putea da timpul inapoi, ce as schimba....
Anul trecut pe vremea asta incercam sa te conving sa avem o relatie, nu ascultam nimic din ce imi ziceai, vroiam sa obtin ce imi pusesem in cap, sa te cuceresc; si am reusit. Asta e ziua pe care as vrea sa o schimb. As fi vrut sa nu fi incercat asta.
Probabil te gandesti ca regret, nu, nu regret...doar ca daca ar fi sa retraiesc acel moment, nu ar mai fi asa. Pentru ca aveai dreptate atunci, pentru ca un vechi prieten avea dreptate, pentru ca in adancul sufletului stiam si eu asta, dar nu am vrut sa vad, niciodata nu am vrut sa vad.
Nu mai astept nimic de la nimeni, nici macar de la mine.
Cand esti bun esti luat de fraier, si chiar asa e...
Le multumesc tuturor care au citit, iti multumesc tie ca mi-ai citit ultima postare. Asta a fost ultima bucata pe care am rupt-o din mine, a fost ultima oara cand mi-am pus sufletul pe tava in fata ta, a tuturor.
Citisem undeva ca daca-i spui unei fete ca a frumoasa o sa creada asta pentru un moment, dar daca-i spui ca nu e buna de nimic, o sa creada asta toata viata.... Cred ca e adevarat doar in masura in care complimentele au ocupat locul doi.
La mine asa a fost, chiar si eu, am fost mereu pe locul doi.
C'est fine la comedie.
Noapte buna Bucuresti!
Published with Blogger-droid v1.6.8

duminică, 21 august 2011

alb gol

Ma intind in pat, in patul meu mare si alb; pat in care te-ai intins si tu nu cu mult timp in urma. Inca iti simt parfumul, iti simt parfumul pe fata de perna, cearceaf si ziduri. Este atat de puternic... inca il simt, te simt pe tine.
Vad pe fata de perna cateva fire rosii de par, ce-ar fi sa strang fiecare fir de par si sa-l pun intr-un dosar, pe zile, pe nopti... Fiecare fir de par e un sentiment, prima discutie cu tine, primul suras, primul te iubesc, prima noapte nedormita, primul sarut, primul orgasm... O sa se numeasca "1001 de nopti".
E una din serile calduroase... ma dezbrac si ma intind din nou in pat, in universul meu alb.
As vrea sa rup bucati din mine si sa le arunc in 10 parti diferite, cate o parte in fiecare loc de suflet. Nimic nu mai e ca inainte...
Am ramas din nou cu un pat gol... si multe regrete.
Adorm cu mana intinsa spre tine, poate intr-o zi o vei gasi si o vei ierta.

duminică, 22 mai 2011

placerea bocetelor

Niciodata nu am regretat nimic, nu am regretat nici macar greselile comise, de ce? Pentru ca ele m-au facut ceea ce sunt acum.
Ai idee cate zile am plans dupa tine? De fapt, am plans dupa mine, dupa reflectia mea vazuta in ochii tai. Am plans mai degraba dupa ce am fi putut fi, nu dupa ce am fost. Nopti intregi nedormite si cafea in exces, m-ai adus in pragul nebuniei. O nebunie oarecum nedefinita, o parte din mine tipa dupa tine, iar cealalta vroia sa fuga de chipul tau. Frica primara, salbatica, cum ca as putea ajunge ca tine. Ce pendulare...dulci chinuri si vesnica groaza.
Tot mai des ma imaginam aproape de tine, de rautatea si egoismul tau.... De ce m-am temut la inceput, nu am scapat.

Dupa mult timp, m-am eliberat, de orice gand patimas, de tine si slutenia ta, dupa mult timp ma gandesc si la mine...doar la mine. Iubesc.
Dar de data asta, ratiunea va ocupa primul loc.
Orice s-ar intampla, nu-mi pasa, sunt cel din umbra.
Published with Blogger-droid v1.6.8

miercuri, 18 mai 2011

ochii tai se pregatesc de vis

I'm falling for you my dear. Did you notice? You're the most sensitive and pure person I've ever seen.
Cuvintele tale, tot ce simti, tot ce spui, imi transmiti si mie.... Te simt, esti vantul care se joaca prin parul meu, raza de soare intr-o zi calda de vara, esti apa care curge si ma invaluie treptat, esti intunericul din umbra mea, esti caldura pe care o emana corpul meu la simpla ta privire.
Adorm cu tine-n gand, stiu ca-mi fac rau, dar cum ai spus si tu, asta se intampla doar seara.
I'm falling in love again.
Published with Blogger-droid v1.6.8

marți, 17 mai 2011

06.05.11

Twas not my lips you kissed, but my soul!

duminică, 8 mai 2011

speranta

Am si eu o speranta: speranta uitarii absolute. Dar este aceasta speranta, nu disperare?
Published with Blogger-droid v1.6.8

marți, 3 mai 2011

punct

vreau sa am cui a spune "te iubesc"

joi, 28 aprilie 2011

play me like a violin

Play me
like a violin,
place your bow
upon my strings,
soft and gentle
to and fro
hold me tight,
don't let me go.

Make
our music,
oh, so sweet,
awakening feelings,
that will grow
our love, together
so complete
as only, we can know.

Rhythm
and rhyme
and harmony,
this, together
pure symphony,
not a care in the world
have we
as long as you are here with me.

So, Play me
like a violin,
place your bow
upon my strings,
soft and gentle
to and fro
hold me tight,
don't let me go.

miercuri, 27 aprilie 2011

Love me if you dare

Am incercat sa fug de realitatea cruda si sa ma refugiez intr-o lume aparent perfecta,aici e momentul in care am omis un singurul lucru:Realitatea este acel lucru care nu dispare nici atunci cand nu mai crezi in ea.Defapt,era singura cale de a ma simti linistita ... protejata.Am preferat sa ma mint si sa incerc sa fac in asa fel incat 'basmul' sa dureze cat mai mult posibil,doar imi era bine,nu?!
Dar,cum orice are un sfarsit ... acesta este sfarsitul meu! Jocul s-a terminat,ultima carte a fost pusa jos si din pacate,nu aveam cartea care ma ajuta sa continui. Majoritatea ar zice 'Asta este!Merg mai departe'. Asta o sa incerc sa fac si eu .. dar cum sa am incredere cand lumea isi afiseaza falsele masti in fata mea?Cum sa zambesc,daca imi vine sa urlu de durere?Probabil o sa treaca si asta dupa ceva timp,desi .. odata ranite,sentimentele nu mai pot fi aceleasi.
Si pui suflet si crezi ca vei reusi pana cand intervine realitatea! Abia atunci 'te lovesti cu capul de zid' realizezi ca esti viu si ca tot ce s-a intamplat parca a durat cateva ore dintr-o noapte obisnuita ca oricare alta din viata ta banala in care zi de zi te lupti cu tine insati.
Iar despre el ... nimic de spus, era cel datorita caruia aveam o speranta ca ma voi schimba,ca voi reusi sa-i redau zile cu soare si o sa-l fac sa uite de tot ce a fost rau in viata lui.Defapt,datorita lui am scris toate astea!
The end!

_____________________________
#Love me if you dare

sâmbătă, 23 aprilie 2011

esti slab

Iarasi m-a coplesit amaraciunea, un soi de tristete adanca si lenesa, gata sa stearga amintirea zilelor pierdute. Mi-am amintit de figura lui in momentul in care am pus punct, da poate ca el avea totusi dreptate; dar... am sa mai trec pe acolo. Cine a zis ca nu puteam sa mai trec pe-acolo ca sa stau "de vorba" cu el daca aveam chef? Cine a zis asa ceva? Dar o vreme am sa-l las in pace sa se gandeasca, sa-si piarda un pic din increderea de sine.
...Ea ma certa din ce in ce mai inflacarat si mai caraghios:
- Esti un adevarat diavol, zicea ea. Asta esti tu. Esti diavolul in persoana!
- Da, da, stiu, i-am raspuns. Imi place sa aud cum mi-o spui. Sunt un diavol desavarsit. Spune-mi cat sunt de rea. Asta ma face sa ma simt foarte bine!

duminică, 10 aprilie 2011

nimeni nu merita incredere

Am fost mereu langa tine, chiar daca esti asa departe, mi-a pasat mereu de tine, de ce? pentru ce? ca sa-mi spui acum ca nu ai incredere in mine? Iti multumesc frumos, nu ma asteptam la asta, mai ales din partea ta.
Stau singura si scriu, scriu noaptea, mereu am facut asta. Imi place intunericul, asa va fi de acum si inima mea.Nu mai vreau sa stiu de nimeni si de nimic.
Vreau sa stau in camera mea, singura, cu plapuma peste mine, citind.
Vreau sa ma plimb prin parc, singura, cu muzica mea rasunand in urechi.
Vreau sa beau cafea, singura, savurand fiecare strop si mirosind a cafea proaspata.
vreau sa ma uit la un film, singura, pentru ca doar asa pot fi atenta.
Vreau sa fiu singura, pentru ca eu ma bazez pe incredere si respect. Ori daca tu nu faci asta, eu de ce as face pe martirul?
Nu mai am nici eu incredere, mi-e frica. Mi-e frica de tine, tu, care pentru mine nu mai existi, mi-e frica de prieteni, de ce ar putea crede acum despre mine, mi-e frica de cei care inca nu ma cunosc, ma tem de voi toti. Ma tem de mine, de ce as putea simti....

luni, 4 aprilie 2011

14.02.1200


Era imbracat in costum, ca in fiecare zi. Era atat de elegant...Si-a scos ceasul din buzunarul de la piept, era ora 23.45. Astepta pe cineva, dar nu era ingrijorat, s-a sprijinit de baston, nu pentru ca era batran, doamne fereste, avea 24 de ani, era in floarea varstei, dar ii placea eleganta, s-a autointitulat un nobil. El traia in alte timpuri. Si-a aranjat mansetele si s-a mai uitat o data la ceas. Trebuia sa apara,exact cand si-a ridicat privirea, ea era in fata lui. O fata cu mult mai tanara decat el, imbracata intr-o rochie alba din secolul XVII, cu parul prins in coc si cu palarie. S-au sarutat si au plecat de-a lungul canalelor, s-au pierdut printre stradele. Toti oamenii din jur ii priveau cu uimire, credeau ca sunt niste actori, platiti sa se plimbe pe strazile Venetiei, sa distreze turistii.
Nici vorba, erau doar doua persoane care traiau in trecut. Nu-i deranja insa nici o privire, erau furati de acest vis al lor.
Asa au decurs multe seri, se distrau dar in acelasi timp distrau si turistii veniti sa faca poze si sa-si imagineze viata secolelor trecute.
Timpul a trecut, si a venit ziua mult asteptata de cei doi: carnavalul.
Au vorbit despre asta zile, saptamani, luni intregi. Aveau in plan sa petreaca toata noaptea in stilul anilor 1200. Decadenta si sex.
El, imbracat ca un nobil cu masca pe fata, s-a dus in fata Palatului Dogilor, punctul lor de intalnire. Trebuia sa se vada la miezul noptii. Orologiul a batut de 12 ori, nici urma de fata. Mii de masti se perindau prin fata lui, dar nici una nu era a iubitei lui. A asteptat-o acolo in fiecare zi, la miezul notpii, timp de 6 luni. 6 luni in care s-a imbolnavit de inima rea.
Fata nu a mai aparut niciodata.

duminică, 3 aprilie 2011

maine, vei mai avea o amintire

Eu cred ca suntem facuti din iubire, traim pentru a primi si a darui iubire. Fara iubire, fara dragoste ar fi pustiu in lume. Dragostea poate sa umfle panzele sperantei, dar singura nu poate niciodata sa duca corabia la mal.
Am incetat de mult sa mai iubesc! Iubirea e o iluzie, o iluzie ca barbatii pot fi diferiti.
M-am saturat sa sper, m-am saturat sa astept.
Beau o ceasca de cafea si ma gandesc la cat de proasta am fost si la cate am pierdut. Regret o multime de lucruri, le regret, dar totusi nu as schimba nimic. Pentru ca datorita greselilor, am ajuns aici, datorita lor sunt ceea ce sunt. Sunt un om mai puternic si care vede altfel acum. De iubit, iubesc doar micile placeri ale vietii. De la cafeaua tare de diminieata, pana la curatatul parului cainelui de pe haine.
Nu am nevoie de nimeni ca sa fiu fericita, am nevoie doar de mine. Placerea e o minune care ma invata ca eu sunt eu. Placerea sunt eu: de fiecare data cand va exista placere, voi exista ai eu. Nici placere fara mine, nici eu fara placere!
Narcisista? Femeia se priveste totusi nespus de mult in oglinda, doar pentru a vedea acolo pe un altul - care o priveste.
Dragule, nu te mai iubesc! Nu va mai fi nimic. Ne vedem maine, dar, doar in amintire!

luni, 28 martie 2011

ce ne spunem cand nu ne vorbim

Cand o sa vrei sa vorbesti cu cineva, eu o sa fiu acolo sa te ascult.
Cand o sa fi trist, eu voi fi cea care-ti va aduce o cafea.
Cand o sa vrei sa razi, o sa fiu acolo sa-ti spun o gluma.
Cand o sa vrei sa tipi atat de tare incat sa se auda in toata tara, eu o sa fiu acolo sa-ti aduc o cana cu apa ca sa o poti lua de la capat.
Cand o sa vrei sa te plimbi, eu o sa fiu acolo sa te tin de mana.
Cand o sa vrei sa te uiti la un film, eu o sa fiu langa tine sa-ti tin de urat.
Cand o sa vrei sa pleci undeva departe de lume, eu o sa fiu acolo avand grija de tine.
Cand vei avea nevoie de un prieten bun, voi fi acolo.
Cand vei avea nevoie de o amanta, voi fi acolo.
Eu voi fi cea care-ti va spune mereu "te iubesc".

duminică, 27 martie 2011

jurnal 27.03

Frigul imi intra in oase, mai iau o gura de cafea si ma duc la capatul peronului. Vreau sa plec. Unde? Oriunde, dar aici nu. Trenurile vin si pleaca in miez de noapte. Ma intorc "amintiri neplacute".
E el, cel pe care il cunosteam atat de bine. Puteam face orice in acel moment, nu conta, eram impreuna si asta imi dadea un sentiment de confort, de casa.
Ma uitam la trenuri, unul s-a oprit fix in fata noastra. "vreau sa plec...." "cine te opreste?" Ratiunea, asta ma opreste, mereu intervine ratiunea si-mi strica orice fel de placere, oricat de mica ar fi ea. Sa mai zica acum careva ca nu sunt un om responsabil...
Timpul trece, e din ce in ce mai frig si dorinta mea de a pleca undeva departe e din ce in ce mai acerba. Ma duc acasa unde ma mai asteapta o cafea. Gandul ca suntem din nou prieteni ma face sa-mi doresc sa mai stau putin prin zona.

cafea, gara de nord

vineri, 25 martie 2011

25.03 jurnal

aratai atat de bine azi....

joi, 24 martie 2011

eu sunt cel ce sunt

De undeva de sus, el o privea. Ii urmarea fiecare miscare, fiecare gest. Avea niste miscari atat de gratioase, era o placere sa o urmaresti.
Intr-o zi, dandu-si parul din ochi, ea l-a vazut. Stia ca mai de mult o privea, dar acest lucru incetase. Nu se astepta sa-i mai intalneasca privirea, cel putin nu in viata asta. A zambit si si-a intors capul, era rusinata si nedumerita. A plecat.
Nu a durat mult si iar s-au intalnit, de data asta, fata i-a spus printre dinti un "buna". A primit, desigur, mult prea cunoscutul lui raspuns, "e atat de previzibil"se gandi ea... Credea ca ceva s-a sichimbat, vroia sa vorbeasca cu el, ii lipsea. Stia ca si o parte din sufletul lui, isi dorea acelasi lucru.
Va astepta, intr-o zi ii va vorbi din nou.

duminică, 20 martie 2011

le melin

Melamin! Aiya amin mela ile! Amin corm a ile. Irmoamin a ile, lle naa vanima.
Amin sinta lle? Manke a mela mani ona n'ala? N'uma amin melon? Ona ta a'amin melin.
Ile sinta amin naa tualle!

_______
nu va chinuiti, e in elfa!

luni, 14 martie 2011

doar un copil

Avea 18 ani si nu stia ce este iubirea. Nu a cunoscut niciun fel de iubire, ai lui l-au parasit inca de la 7 ani; nici nu-si aminteste chipul lor. A trait ani de zile in mizeria capitalei, hoinarind pe stradutele inghesuite din centru. Hoinarea ca un caine, avea cateva haine primite de la niste oameni care tot trecand pe langa el, li s-a facut mila. Era slab, pielea-i atarna pe oase, erau zile in care nu avea nici dupa ce bea apa.
Timpul si-a batut joc de el.
17 iulie 1999 Str. Armeneasca ora 17.45
Mijlocul lui iulie, o zi extrem de calda, dar asta a fost ziua in care si-a dat seama, si-a dat seama ca nu-l iubeste si nu-l cunoaste nimeni. Toti il stiu drept "copilul" din centru. "Dar am un nume!" se vaita el, da, avea un nume, il chema Octav.

miercuri, 9 martie 2011

quotes

"Come on, say it again. I'm a perfect devil. Tell me how bad I am. It makes me feel so good!"
— Anne Rice (The Queen of the Damned)

"Evil is a point of view. We are immortal. And what we have before us are the rich feasts that conscience cannot appreciate and mortal men cannot know without regret. God kills, and so shall we; indiscriminately He takes the richest and the poorest, and so shall we; for no creatures under God are as we are, none so like Him as ourselves, dark angels not confined to the limits of hell but wandering His earth and all its kingdoms."
-Lestat, Interview with the Vampire.

"None of us really changes over time. We only become more fully what we are."
— Anne Rice (The Vampire Lestat)

"Do you love me now?" I asked. He smiled; oh, it was excruciating to see his face soften and brighten simultaneously when he smiled. "Yes."
- Lestat in Queen of the Damned

"Whatever will happen will happen, but choose your companions with care. Choose them because you like to look at them and you like the sound of their voices, and they have profound secrets in them that you wish to know. In other words, choose them because you love them. Otherwise you will not be able to bear their company for very long."
— Anne Rice

" I kissed him suddenly, loving the warmth of him, the soft pliant feel of his near-human skin."
- Lestat about Louis in Queen of the Damned

"...You are the Devil. Yes. But you're not evil? Why?"
"Completely irrelevant question. Or let me put it a little more mysteriously. It's completely unnecessary for me to be evil..."
- Lestat and Memnoch in Memnoch the Devil

"Perhaps I fear him because I could love him again, and in loving him, I would come to need him, and in needing him, I would again be his faithful pupil in all things, only to discover that his patience for me is no substitute for the passion which long ago blazed in his eyes."
-Armand about Marius in The Vampire Armand

"I was good and bad, but never wicked."
— Anne Rice

"Goodnight sweet prince, may flights of devils wing you to your rest."
— Anne Rice

marți, 8 martie 2011

interzis sub 18 ani

Nenorocitule, ipocritule, mitocanule!
Dracu sa te ia de nenorocit ca te-ai jucat prea mult cu mine.
Marioneta ce esti, fara sentimente, te lasi condus de oricine, numai de creierul ala al tau sec, sau de inima ta aia de piatra.
Fraiere ce esti, tu macar iti dai seama cum te-ai purtat? Tu ai vorbit pana acum? sau cacautrile alea de droguri care au pus stapanire pe tine, drogurile alea si nenorocitii aia de prieteni ai tai! care fie vorba intre noi, nu se pot numi prieteni. Sunt doar niste lepre, care la cea mai mica problema pe care o s-o ai o sa fuga mancand pamantul.
Fals ce esti! nu esti capabil de niciun sentiment, ti-ai batut joc de tot, pana si de tine ti-ai batut joc, dar esti prea fraier ca sa realizezi.
Jegosule! habar n-ai ce e aia ratiune, nu te-ai folosit niciodata de ea, nu stii ce e bine si ce e rau, nu iti cunosti proprii prieteni!
Idiot nenorocit ce esti, nici macar cretinism nu mai exprimi, nici mila nici nimic... esti dezgustator, tu si ceilalti din rasa ta de nenorociti!

___________________________________________
imi cer scuze pentru limbajul colorat.


Later Edit:

sâmbătă, 26 februarie 2011

timp-blestem

Ma batea gandul sa-mi sterg blogul, prea multa durere, nu pot sa recitesc nimic.
Am tot meditat la trecerea timpului. Timpul... blestem, il asociez cu cel mai crunt si nenorocit blestem.
Mi-am revazut matusile si unchii.
Matusile cu care in fiecare vara mergeam la mare, care ma invatau cum sa ma port, ma invatau sa joc carti... matusile cu care alergam de colo colo si cu care radeam mereu. As fi renuntat la orice alta placere pentru a mai vorbi cu ele o ora la telefon.
Unchii cu care ma tavaleam si saream in pat, care adormeau la televizor si carora le scriam cu ruj pe frunte, cu care ma bateam pe prajituri...care ma ridicau mereu in brate si care ma gadilau mereu.
Cum au ajuns? Dumnezeule...cum au ajuns. Nu-mi vine sa cred ca spun asta, dar nici nu-i pot privi in ochi... pur si simplu, nu mai pot sta langa ei mai mult de 5 minute. Nu pot... Nu-i mai recunosc, nu mai sunt prietenii...familia mea... Nu.
Timp....te blestem.
Prea multa suferinta, nu pot rezista...

miercuri, 23 februarie 2011

nu.

Nu meriti! Nimeni nu merita!
De ce ma chinui? de ce imi fac 1.000 de griji? pentru cine? pentru ce? meriti? am realizat ca nu. Cam tariu...stiu, dar mai bine mai tarziu decat niciodata.
Mereu cand faci un bine, se intoarce impotriva ta, asta e clar.
M-am saturat sa nu dai doi bani pe mine, pe prietenii tai, sa nu dai doi bani pe cei care tin la tine si care te iubesc. Ai preferat sa renunti la mine, la tot ce am insemnat eu pentru tine, la orice fel de prietenie care ar mai fi putut exista intre noi, pentru cine ma? Pentru cine? Pentru niste oameni care nu fac si nici nu o sa faca nimnic pentru tine.
Stiu ca poate dupa ziua asta o sa ma urasti si mai mult, dar imi asum riscul. Vreau sa te fac sa intelegi ca gresesti, ca nu gandesti.
Candva gandeai prea mult, acum nu o mai faci deloc.
Credeam ca te cunosc, dar pe zi ce trece realizez ca nu te-am cunoscut niciodata. Te indepartezi de mine, de orice fel de om ai fost pana acum. Te indepartezi de tot si nu iti va fi bine.
Mereu ti-am fost alaturi, chiar daca ai refuzat sa vezi asta; mereu ai avut un prieten cu care sa vorbesti ore intregi. Merit oare purtarea ta? Atitudinea ta?
Daca da, atunci Dumnezeu mi-e martor ca sunt o Sfanta! Prin cate am trecut perioada asta, numai El stie.
Esti un om fara principii, fara bun simt si fara pic de respect! Nu mai esti omul de care m-am indragostit si pe care l-am iubit!

luni, 21 februarie 2011

caut perfectiunea

Eu nu am iubit niciodata pe nimeni!
Nu am iubit parul lung si blond, nu am iubit ochii albastrii, nu am iubit bratele puternice, nu am iubit rasul tau, nu am iubit mirosul de tigari din parul tau, respiratia ta pe corpul meu, vocea ta cand imi soptea "te iubesc", nu am iubit muzica pe care o asculti, nu am iubit personalitatea ta, pozele pe care le faci, schitele pentru arhitectura... nu te-am iubit, de fapt, nu v-am iubit, ca sunteti mai multi.
"Atunci de ce ai stat cu noi atata?"
Ha ha, ce simpatici sunteti.
Am iubit in voi doar acea parte care seamana cu mine, am gasit o parte din mine in fiecare dintre voi. M-am iubit pe mine, parti din mine. De aceea nici nu a mers, pentru ca eu nu ma multumesc cu jumatati de masura, nu vreau sa iubesc doar "o parte" din mine, vreau un intreg.
Caut, ma caut pe mine in tine, in fiecare dintre voi. Caut perfectiunea!
Vrea ca atunci cand ma uit la tine sa vad reflectia mea. Vreau sa zambesc si sa zambesti si tu, cand ridic o mana vreau sa o ridici si tu; ca in oglinda.
Da, asta caut, asta am cautat mereu si asta voi cauta.

marți, 8 februarie 2011

regrete

And there was light.
Te iubesc.
Da, vad, mai e putin!
- Doctore, o pierdem!
Da o sa vin sa te vad.
- Doctore, scade!
Da, in alea 3 zile in care mai stau pe pamant.
- S-a dus...
Da, vin sa te vad.
Regret tot ce nu am fost, toate visele pe care inca nu le-am avut, regret ce las in urma. Regret ca te las, regret tot ce nu ti-am oferit, regret cand nu am fost acolo langa tine. Nu am vrut sa vad, "I wasted my time 'till time wasted me". Regret ca te-ai indoit de mine.
De acum voi fi acolo, nu voi pleca niciodata. Voi fi in intuneric si in lumina, iti voi urmari fiecare pas, cand vei avea probleme sau cand vei fi fericit eu voi fi acolo. Cand vei cadea, eu te voi ajuta sa te ridici, cand o sa razi, eu o sa fiu acolo si o sa ma bucur de cat de fericit esti.
Inchide ochii.

_____________________________________________
Incepand de azi, voi scrie la sfarsitul fiecarui post ce am gandit, cum si de ce.
Sunt alt om, nu m-am tuns numai ca am pierdut un pariu, am si vrut asta, m-am lepadat de o greutate. Ce am vrut sa scriu aici? Cred ca e simplu, am murit si am renascut, da, recunosc, sunt mult mai nesimtita si indiferenta. Dar asta mi-a dat tarie. Am adunat in cateva randuri tot ce am trait si am cunoscut tim de 3 ani si mai bine. Am cuprins fiecare iubire, dezamagire, dezmat... tot in aceste cateva randuri. E posibil? Oh, da prietene este, fiecare dintre prietenii/cunoscutii mei se regasesc in aceste cuvinte. Cuvinte culese din diferite lucruri care imi plac, din trupa mea de suflet, cartile mele preferate.

luni, 31 ianuarie 2011

jurnal online

Esti atat de fraier, de fapt nu cred ca e cuvantul potrivit care te poate descrie... poate naiv, nu, cu idei fixe, pornesti cu o idee si nu accepti ce spun ceilalti. Acum stiu ca zici in gand "da" si strambi din nas.
Nu vreau sa incep prin a-ti spune cat m-ai ranit, ca nu are rost, cred ca stii prea bine ce ai facut. Eu te-am ranit? Poate, nu stiu. In afara de ce am facut acum 2 zile; ajungem si la asta, ce altceva am facut ca sa te ranesc?
Acum vine iar un "da" in gand. Si mai spui ca nu te cunosc... dragule, te cunosc cel mai bine.
Ah, stai ca s-ar putea sa intelegi gresit ce e cu acest post. Nu iti reprosez nimic, nu, nu fac pe victima, nu, ma descarc doar. Nu am mai scris in jurnal de aproape 2 luni, mai exact de pe 16 decembrie. Iti aduci aminte ce s-a intamplat pe 16 decembrie? Nu, lasa, nu asta e important, important e ca nu am mai scris in jurnal, pentru ca s-au intamplat prea multe si lucruri nu tocmai placute, si ca sa scriu totul in jurnal presupunea sa-mi aduc aminte, sa retraiesc fiecare zi, ceea ce imi era imposibil, ajungeam sa ma distrug; asa ca am ales sa scriu acum, aici pe blog sa ma descarc.
De fapt, daca stau sa ma gandesc, ce pot sa-ti mai spun? Cred ca ti-am spus tot ce aveam de spus in scrisoare si la telefon. N-am fost niciodata mai sincera ca atunci. Niciodata cu nimeni. Poate razi, poate nu ma crezi. (Daca mai zici un singur "da, bine" te mananc).
Ce faci? Cum te simti? Esti bine? Te bucura situatia? Te-ai gandit ca poate asta e sfarsitul? Ca nu o sa mai vorbim niciodata? Te-ai gandit la asta? Da sau nu? Si la ce concluzie ai ajuns, crezi ca o sa-ti placa? Sigur ca o sa ma uiti peste cateva luni, poate chiar saptamani si o sa te porti de parca nimic nu a existat intre noi, ca nu ne-am cunoscut si nu am fost prieteni, o sa te intorci la viata ta, la prietenii tai, bautura si distractie. Daca nu o sa ma vezi o sa si uiti de existenta mea. Sunt precisa, de fapt, este un caz demonstrat.
Dar unde vreau eu sa ajung, asa cum mie mi-au lipsit si inca imi lipsesc discutiile de la miezul noptii, iesirile in oras, imbratisarile, simpla ta voce, cred...la naiba, sunt sigura ca si tie iti lipsesc. Nu incerca sa negi. Dar esti barbat, orgoliul tau e nelimitat, nu ai recunoasta asta nici daca ar fi in joc viata ta. Nu o sa inteleg niciodata de ce ti-a fost, si probabil inca iti este, frica sa te deschizi, sa spui ce simti, de ce te-ai tot ascuns.
Repet, nu vreau acum nimic de la tine, nu-ti cer nimic, nu vreau iertare, nu. Vreau doar sa ma descarc. Probabil daca recitesc ce am scris, realizez ca nu sunt coerenta, ca insir niste propozitii fara sens. Sincera sa fiu, nu am recitit nicidata nicio scriere, pentru ca sigur nu imi mai placea pormo si vroiam sa o schimb radical. Dar sa revenim.... unde ramasesem? Nu mai stiu.
Vroiam sa ne vedem, da stiu ce gandesti "daca vroiai imi spuneai asta inainte...", nu nu puteam, "gandeste inainte sa faci ceva", hai taci acolo, ca si tu esti la fel, nu spun acum ca nu am gandit, ba din contra ti-am zis si la telefon cat mi-a luat pana sa iau aceasta decizie, si inca un lucru, nu uita niciodata ca sunt gemeni; "iar ma iei cu zodiile", da iar te iau, o sa-ti amintesc asta in fiecare clipa in care o sa mai vorbim (daca o sa mai vorbim vreodata).
Stiu ca acum te uiti cu coada ochiului sa vezi cam cat mai e din acest post. Si stiu ca nu o faci pentru ca te-ai plictisit ci pentru ca nu vrei sa se termine, pentru simti ca vorbesc cu tine, pentru ca numai tu stii despre ce e vorba in acest post, pentru ca stii ca e pentru si despre tine. Dar ma opresc aici, ca incep sa vorbesc mult, prost si fara rost.

vineri, 28 ianuarie 2011

Nu vei fi niciodata fericit

"Imi pare teribil de rau ca eu sunt cel care-ti spune asta, insa nu vei fi niciodata fericit.
Nu vreau sa te ranesc. Ti-o spun deoarece cred ca asa e drept, sa fiu sincer cu tine inainte de a incepe. Sper ca apreciezi acest lucru, pentru ca nimeni nu va mai fi drept sau sincer cu tine de acum incolo. Deci inca o data, iti spun din capul locului: nu vei fi niciodata fericit. Ti-o dau in scris, si sa-ti fie de bine!
Vreau sa iesi din casa, in cea mai insorita, mai minunata zi a anului, si sa rostesti cu voce tare: "N-o sa fiu niciodata fericit". Chiar si in caldura aceea, ar trebui sa recunosti sa-ti vezi respiratia rece, aburita, confirmand aceasta afirmatie. Singurul mo de a evita sa-ti vezi respiratia este sa o spui cu mandrie, ca un om intelept: "N-o sa fiu niciodata fericit!". Incearca s-o spui din cand in cand.
Cand ma gandesc la tine, ma gandesc la un norisor ca din desene animate atarnand deasupra capului tau, o ploaie torentiala a ta, personala. Te vad udandu-te pana la piele, iti vad intreaga fiinta siroind de apa, si esti mereu bolnav pentru ca nu te poti usca niciodata. Vremea rea te deprima, obrajii iti siroiesc de lacrimi de crocodil, dar lacrimile se evapora si se preschimba intr-un alt nor care se revarsa si mai nemilos peste tine. Nu poti castiga.
Va fi trist. N-o sa te alegi niciodata cu fata. N-o sa gasesti niciodata dragostea adevarata. N-o sa gasesti nici un prieten demn de incredere. N-o sa fii niciodata multumit. N-o sa ai niciodata destul.
Te asteapta vremuri grele, copile.
Considera-te avertizat. "

____________________
Fragment din "Torturati-l pe artist" de Joey Goebel

duminică, 16 ianuarie 2011

fagaduiesc ca-mi voi asculta ratiunea de acum

Fagaduiesc
Fagaduiesc
Fagaduiesc
Se spune ca a treia oara e cu noroc...
Efectiv m-am saturat, mi s-a luat. Nu pot sa inteleg, nu pot sa TE inteleg. Sincer nu credeam sa existe lucru pe lumea asta pe care sa nu-l pot percepe, intelege cum trebuie...iata inca o dovada ca viata e o curva, ca acel lucru exista.
Zile, saptamani intregi m-am hranit cu o iluzie, ce fel de iulizie? Nu stiu sigur... o iluzie sa-i zicem... de mai bine. M-am hranit cu dragoste, de fapt, cu gandul asta, nimic palpabil.
Zile intregi am incercat sa-ti spun doua cuvinte. Alea doua cuvinte nenorocite mi-au stat in gat, nu stiam cum sa fac, vroiam sa scap de ele, de chinul asta, vroiam sa-ti zic, dar am asteptat. Ce? Nu stiu ce am asteptat, dar mai bine ca am facut asta; pentru ca probabil acum m-as fi urat daca ti le-as fi spus.
Urasc acea senzatie de neputinta...
___________________________________________________________________________
Ca un apropo, mereu mi s-a parut o imensa tampenie melodia de la Taxi- cele doua cuvinte.... acum incep sa o inteleg!

miercuri, 12 ianuarie 2011

scrisoarea asta e pentru tine

Ma vrei, stiu asta, o vad in privirea ta. Dorinta. Imi urmaresti fiecare miscare, esti mereu langa mine, stai in umbra ca sa nu te vad, sa nu vad ca te uiti lung la mine. Da, ma vrei. Tanjesti dupa inca un sarut. Stiu ca-ti amintesti cum te muscam de buza, tremurai... iti placea.
Ti-e dor sa ma iei in brate, sa ma cuibaresc langa tine, sa stau pe pieptul tau si sa ma foiesc ca o pisica. Ai da orice sa ma mai auzi macar o singura data mieunand.
Ai da orice ca sa ma mai iei o data in brate, stiu ca nu mi-ai mai da drumul, sti si tu asta.
Vrei sa pari dur, vrei sa-mi dai senzatia ca ai uitat totul si ca nu-ti mai pasa; dar stii ce? Din contra, pari vulnerabil. Esti vulnerabil.
De ce? De ce faci asta? De ce incerci sa pari ceva ce nu esti? Cand o sa te plictisesti de jocul asta al tau?
Nu conteaza, eu astept, a ajuns sa-mi placa, imi hranesc si eu orgoliul dupa mult timp. Nu conteaza cand o sa renunti la joc, pentru ca stiu ca atunci, imi vei cadea in brate, si nu voi mai face prostia de a-ti da drumul.

luni, 10 ianuarie 2011

ca la cersetori

Imi arunci cate un cuvant pe an, si ala in scarba. Stau cu mana intinsa si nimic. Nici macar nu te uiti, nu te obosesti sa vezi cine e langa tine. Habar nu ai ca sunt aici si cersesc putina atentie. Da, atentie, nu mila. M-am saturat de mila ta, de falsa ta aparenta, de falsa ta privire de ingrijorare. M-am saturat de toata falsitatea din jurul meu, de zambetele chinuite, de intrebarile de complezenta, de gesturile fortate. Cand ai zambit ultima oara din inima?
M-am saturat sa ma saluti de la 7 mile distanta, m-am saturat sa ma bati pe umar in semn de "la revedere". Ai idee cand m-ai luat ultima oara in brate? Ai idee cat de mult am nevoie de bratele tale in jurul meu? Nu, fireste ca n-ai, pentru ca tie nu-ti pasa, tu esti in lumea ta in care ma vezi ca pe un cersetor.
Poate ca nu intind mana, poate nu sunt chiar atat de evidenta, dar uita-te in ochii mei si spune-mi ce vezi. Uita-te bine si spune-mi maine!
Cersetorul nu are rusine, eu am. Mi-e jena, pentru ca imi dau seama imediat cand nu sunt dorita. Cersetorul continua sa spere, dar eu nu. Am sperat prea mult timp, pentru ca speranta moare ultima ca murim noi inaintea ei. Da, eu am murit de mult. S-a stins si ultima flacara care mai ardea in mine si odata cu ea, s-a stins speranta, increderea, prietenia, viata.
Ii invidiez pe cersetori. Da, pentru ca ei mai au pentru ce trai, nu inceteaza sa spere si se bucura la cel mai mic gest de ingaduinta, mila, afectiune....spune-i cum vrei.
Maine probabil ca nici nu o sa te mai uiti la mine.

sâmbătă, 8 ianuarie 2011

nu te vreau

Unde erai cand aveam nevoie de tine? Ce faceai cand ma plangeam la tine ca sunt singura si ca sunt cu moralul la pamant? Ce faceai cand iti ziceam ca ma distrug usor usor? Ce faceai cand cautam sprijin? Ce faceai cand cautam sprijin in TINE? Ce faceai cand te doream atat de tare?
"Nu stiu" bun raspuns. Ai fost orb, sau pur si simplu nu ti-a pasat, erai cu gandul in alta parte.
"Te vreau" nu zau baiete? Ma vrei? Cum asa, cum ai ajuns tu la concluzia asta? Te-ai gandit tu cu capu ala al tau si ai realizat ca ma vrei? Nu zau, esti patetic!
"Imi pare rau" iti pare rau ca ce? Ca ai ratat o asemenea oportunitate? De ce iti pare rau?
"Tin la tine" acu ti-ai dat tu seama ma baietule ca ti la mine? Acum? Pana acum ce ai facut? Nu ai tinut si pana acum la mine?
"N-ai idee ce rau imi pare" da, si mie imi pare rau, imi pare rau ca am avut atatea zile urate, am avut zile in care ma simteam singura, si ghici ce, chiar eram singura! Sa-ti para rau!
"Te iubesc" hai ca n-am timp de tine; nici timp nu mai am, nici pentru tine, nici pentru nimeni.
Ai grija de tine!

marți, 4 ianuarie 2011

te iubesc dar in aceeasi masura te si urasc

Am crezut ca am trecut peste, ca nu-mi mai pasa, am crezut ca stiu ce vreau. Am crezut ca vreau sa fiu pe cont propriu, sa nu-mi pese de nimeni si nimic. Am crezut ca vreau sa ma distrez si sa beau pana pic! Am crezut ca vreau sa ma concentrez numai pe invatat si pe facultate. Credeam ca stiu ce vreau... imi facusem atatea planuri. De fapt nici nu stiu de ce imi fac planuri pe termen lung, pentru ca niciodata nu se realizeaza, si mai mult sunt dezamagita.
Mi-am dat seama ca nu stiu ce vreau. Vreau multe, dar in acelasi timp nu vreau nimic. Da, stiu pare ciudat, dar chiar asa e, iubesc un lucru atat de mult..dar in aceeasi masura il si urasc.
Credeam ca mi-am stabilit prioritatie, dar pe zi ce trece imi dau seama ca gresesc.
Poate unele lucruri nu sunt facute pentru mine.
Forget the past, don't think about the future, live the present.
Everything happens with a reason... karma!

Carla's