vineri, 1 mai 2009

fata cu ochii-n pamant

Sa ne intoarcem in timp. Multi multi ani in urma. Pe vremea cand vrajitoarele erau arse pe rug, si printii medievali treceau calare pe cate un cal negru pur-sange, prin imprejurimi.
Tu esti printul! Eu sunt o simpla fata, o taranca de pe mosia ta.
Oh, la fiecare apus de soare, treci calare inspectand pamanturile. Cand te vad, plec capul in jos, nu imi permit sa te priesc in ochi. Asa trec noptile, tu trecand calare pe langa mine, fata cu ochii-n pamant.
As vrea ca intr-o seara, sa descaleci de pe Lord, calul tau favorit, si sa vii spre mine, sa-mi ridici fata si sa ma lasi sa-ti privesc ochii. Sa-mi zici "nu-ti mai ascunde privirea, ma doare cand faci asta".
Stiu, asta nu se va intampla niciodata, dar totusi, fata cu ochii-n pamant inca spera.


Inspirata de:

7 comentarii:

mishu spunea...

aah e perfecta poza

plank spunea...

super povestea,naspa tipu din poza :))

carla spunea...

martaaaaaaa nu te lua d tipu din poza k te arunc p geam

Snuff spunea...

draguta povestea...si ala trebuia sa fie printu? imi plac printii,da` nu asta :))

pure_poison_29 spunea...

Din pacate printii sunt istorie:(

plank spunea...

carla nu ai ovie sa ma arunci pe geam decat atunci cand stii tu =))))))))

plank spunea...

voie*

Carla's