As vrea sa am o cutie mare, si de fiecare data cand sunt trista, sa ma ascund in ea si sa ii pun capacul, sa nu-mi vada nimeni lacrimile, sa nu ma vada nimeni asa. Vreau ca in acel moment, daca va intreba cineva de mine, cineva sa-i raspunda, ca nu exist, nu nu a existat niciodata o Carla. Vreau ca in acel moment lumea sa uite complet de mine, asta vreau, si eu, la randul meu sa uit de ei.
As vrea ca inchisa in acea cutie, sa nu ma gandesc la nimic, as vrea sa stau acolo mult timp si sa ma linstesc, sa plutesc, sa fiu ca aerul; pregatita sa infrunt o alta suparare, o alta dezamagire, o alta tristete.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu