luni, 30 noiembrie 2009

Nu sunt bine

Urasc asteptarea. E prea dureros. Mai bine un NU direct, decat "ma mai gandesc", "da-mi putin timp"... e prea dureros. Imi vine sa dau cu telefonul de pamant in asteptarea unui semn. Sau..cateodata imi vine sa sun eu si sa-i tip in telefon "bai idiotule nu vezi cat sufar din cauza ta?" si sa inchid. Asta m-ar face sa ma simt mult mai bine. De ce? Pentru ca o data in viata as vrea sa ma descarc in fata lui. Nu vreau sa creada ca da, sunt bine, mi-e foarte bine, ma distrez, pentru ca nu e asa! Nu sunt bine si as vrea ca el sa stie asta.
Nu-mi place cand afisez celebra masca in fata lui cand ma intreaba ce fac, "buna, ce sa fac si eu ... bine :)"
Pacat ca nu va afla niciodata...

Niciun comentariu:

Carla's